Mediul inconjurator, de la infinitul cosmosului pana la nivelul de organizare a materiei vii, este strabatut de o tesatura de radiatii cu diferite energii/lungimi de unda si efecte. Majoritatea radiatiilor isi au originea in mediul natural, din care sursa cea mai importanta este soarele. Pentru aparitia si evolutia materiei vii, se considera ca o importanta deosebita au avut radiatiile calorice (infrarosii), luminoase, ultraviolete si cele ionizante.
Radiatiile asigura energia necesara unor importante schimbari dar si echilibre in natura, la care nu trebuie omisa contributia la asigurarea climei terestre.
Omul traieste intr-un mediu complex, fiind continuu sub actiunea multor agenti fizici, dintre care principalii sunt lumina, sunetul si radiatia ionizanta.
Mediul nostru de viata contine surse naturale de radiatii, existente de miliarde de ani pe planeta. Acestora omul le-a adaugat in ultima suta de ani pe cele artificiale aparute din activitatea sa.
Functiile biologice nu pot fi concepute fara contibutia esentiala a radiatiilor iar componentele mediului nu ar putea fi utilizate de vietuitoare daca nu ar exista radiatiile. Unele radiatii constituie calea prin care energia cosmica se transfera si se transforma in materie vie prin fotosinteza, cu generare de oxigen, deschizand astfel ciclul miscarii biologice.